Masivul Ceahlău

Masivul Ceahlău face parte din lanţul Carpaţilor Orientali şi se întinde pe o suprafaţă de 290 km pătraţi. Înalţimile lui nu depaşesc altitudinea de 1907 m. Dominând munţii din jur, Ceahlăul se zăreşte din multe părţi ale Moldovei şi Transilvaniei. Punctele cele mai înalte de pe munte sunt "Vârful Toaca" (1904 m) şi capătul sudic al "Ocolaşului Mare" (1907 m). La altitudinea de 1021 m, spre nord, există o cascadă formată din pârâul "Rupturi", numita Duruitoarea. Şuvoaiele de apă ale pârâului cad pe un perete de stâncă de la o înălţime de 25 m. De la această cascadă şi-au luat numele "Munţii Durău" şi "Staţiunea Durău". Pe traseul turistic "Izvorul Alb", la altitudinea de 1350 m, se află "Stânca Dochia", de sub care izvoraşte unul din afluenţii Pârâului Alb.
Flora muntelui Ceahlău este de o bogaţie şi varietate impresionantă. Numără peste 800 de specii de plante şi flori. Frumuseţea văilor din dreapta şi din stanga obcinei, covoarele florale ale poienilor şi fâneţelor, precum şi poziţiile anumitor stânci, impresionând prin măreţia lor, invită la popasuri dese. Despre frumuseţile şi mareţiile acestui munte au scris pagini de neuitat scriitori precum: C. Hogaş, M. Sadoveanu, E. Gîrleanu, V. Alecsandri, Al. Russo, G. Galaction şi alţii. Pe muntele Ceahlău există patru cabane turistice: "Cabana Izvorul Muntelui", la altitudinea de 797 m, în partea de est; "Cabana Stănilelor" (1400 m), situată în partea de vest a muntelui; "Cabana Fântânele" (1200 m), spre nord; "Cabana Dochia", pe platoul de sus al muntelui, la altitudinea de 1790 m. La circa 300 m spre nord de această cabană se află Mănăstirea "Schimbarea la Faţă", construită recent (1992) şi sfinţită la 28 august 1993. De jur-imprejurul muntelui există nenumărate cărări turistice bine amenajate, având marcaje vizibile, care conduc spre cabane, mănăstire şi spre toate frumuseţile Ceahlăului. Zilnic, atât vara, cât şi iarna, sute de turişti veniţi de pretutindeni urcă şi coboară potecile acestui munte.